LUDOVIC ORBAN
Liberalul care a făcut istorie
Partidul Național Liberal a devenit, prin conducerea președintelui Ludovic Orban, cea mai puternică și influentă formațiune politică din România. PNL, dintre toate formațiunile politice, este reprezentat prin cel mare număr de persoane care au primit votul și încrederea cetățenilor, fiind alese la nivel național și local.
Cu sprijinul Partidului Național Liberal sunt girate unele dintre cele mai importante poziții de responsabilitate în statul român: Președintele României, Prim-ministrul, Președintele Camerei Deputaților.Ludovic Orban s-a dovedit cel mai performant președinte al Partidului Național Liberal, de la reînființarea sa în 1990 și până astăzi, atât prin rezultatele pe care le-a obținut în alegeri, cât și prin capacitatea de a gândi strategic, prin abilitățile de negociere și prin implicarea totală în guvernare, cu un ritm de lucru neistovit, pentru a depăși cu bine cea mai gravă criză cu care s-a confruntat România de la Al Doilea Război Mondial.
Ludovic Orban a obținut învestirea în Parlament și a condus singurul guvern monocolor al Partidului Național Liberal de după Revoluție, iar după alegerile din 2020 a negociat constituirea unei majorități parlamentare și învestirea noului Guvern, condus de PNL.
PARTIDUL NATIONAL LIBERAL
Cel mai important partid din România
Partidul Național Liberal se află astăzi la cele mai bune rezultate pe care le-a înregistrat în ultimii 30 de ani, devenind cel mai important partid din România.
În perioada mandatului lui Ludovic Orban, PNL a redevenit marele Partid Național Liberal.
Ca principal partid din coaliția de guvernare, PNL deține cea mai mare pondere parlamentară dintre toate legislaturile la care a fost parte după Revoluție. Este pentru prima dată când un partid beneficiază de o pondere în administrația locală, la nivelul consiliilor locale și județene (peste 35%), care o depășește pe cea Partidul Social Democrat.
Are cel mai mare număr de primari aleși - 1.242 - din partea unui singur partid altul decât PSD, dar și cel mai mare număr de președinți de consilii județene, peste 40% din mandate.
Partidul Național Liberal este reprezentat astăzi prin cea mai însemnată delegație de europarlamentari români, adică 30% din numărul total de membri ai Parlamentului European din partea României.
PNL conduce a treia cea mai importantă delegație din cadrul PPE și are al patrulea cel mai numeros grup de la nivelul Partidului Popular European, familia politică cea mai influentă din Uniunea Europeană.
REZULTATE PNL DUPĂ REVOLUŢIA DIN 1989
La primele alegeri libere, din 1990, imediat după reînființarea Partidului Național Liberal, acesta obținea 6,7% în alegeri și o pondere în Parlament de 7%. Din păcate, următoarele alegeri, din 1992, au lăsat PNL în afara legislativului. Grație eforturilor seniorului Mircea Ionescu Quintus, Partidul Național Liberal revine în Parlament în 1996, prin intermediul CDR, și obține o pondere parlamentară de 11%, reușind totodată unificarea facțiunilor liberale. La alegerile din 2000, partidul candidează pe liste proprii și înregistrează un scor de 7,1%, cu o pondere în Parlament de 8%.
În 2004, intrând în alegeri pe liste comune în cadrul Alianței DA, PNL dobândește o pondere parlamentară de 19,6%. La scrutinul din 2008, candidând în alegeri ca partid de sine stătător, cu 18,6% din voturi, PNL ajunge la 19% reprezentare parlamentară. În urma alegerilor din 2012, pe listele USL, ponderea PNL atinge 25,5%. După fuziunea dintre PNL și PDL, la alegerile din 2016 obține scorul de 20,2%, fapt care a însemnat 21% pondere în Parlament. În 2020, pentru prima dată în 30 de ani, PNL depășește cota de 28% reprezentare parlamentară.
LUDOVIC ORBAN
Primul președintele ales în urma fuziunii din 2016
Congresul din 2017, organizat la 6 luni după alegerile parlamentare, a regăsit PNL într-o situație extrem de delicată. Pierderea alegerilor parlamentare cu scor mai mic de jumătate din cel al Partidului Social Democrat a făcut posibilă dominația absolută a PSD în Parlament și instalarea regimului condus de Liviu Dragnea. Aceasta în condițiile în care fuziunea care avusese loc în urmă cu 2 ani și jumătate credita partidul în opțiunile electorale la un nivel aproape de dublu.
Partidul Național Liberal se confrunta pe de o parte, în spațiul public, cu un curent de opinie puternic nefavorabil, justificat de performanța electorală dezamăgitoare prin care i se imputa accederea la guvernare a PSD, iar pe de altă parte, în interiorul partidului, cu o stare de descumpănire, deznădejde și lipsă de perspectivă.
În multe situații, membri ai PNL erau rezervați în a-și afirma apartenența politică și sceptici în privința posibilității ca Partidul Național Liberal să devină un adversar de calibru pentru PSD în viitoare alegeri. Mulți dintre membrii PNL erau descurajați de efuziunea generată de un nou partid politic care se adresa electoratului de dreapta, fapt care așeza Partidul Național Liberal într-o situație dificilă.
Ludovic Orban a fost primul președinte ales de Congresul Partidului Național Liberal, rezultat în urma fuziunii cu fostul Partid Democrat Liberal, obținând votul covârșitor al delegaților, indiferent de formațiunea din care proveneau. Din primul moment, abordarea sa a fost una incluzivă, insistând ca, indiferent de situație, toți membrii PNL să fie tratați egal, fără diferențe și fără discriminări.
PROMISIUNEA ÎNFRÂNGERII PSD
Atitudinea potrivită pentru a duce partidul la victorie
Promisiunea înfrângerii PSD, făcută de Ludovic Orban în cadrul Congresului din 2017, era percepută de mulți dintre liberali mai degrabă ca o ipoteză dezirabilă, decât una probabilă. Neîncrederea multora dintre liberali în forța Partidului Național Liberal a fost prima mare provocare a noului președinte ales al PNL, respectiv aceea de a reaprinde credința că doar Partidul Național Liberal poate obține schimbarea pe care societatea românească o aștepta. Deosebit de importante în acest demers au fost coagularea și antrenarea în susținerea agendei asumate a tuturor grupurilor din interiorul Partidului Național Liberal, aplanarea tuturor conflictelor interne și medierea permanentă între baza partidului și lideri naționali.
Simultan cu punerea în valoarea a membrilor cu vechime în interiorul PNL, Ludovic Orban a deschis partidul către societatea civilă, fapt care a permis, pe parcursul anilor, afirmarea politică a noi personalități care să reprezinte Partidul Național Liberal. Instrumentele de care dispunea Partidul Național Liberal în urma pierderii alegerilor parlamentare din 2016 erau limitate, astfel încât ponderea parlamentară a PNL nu permitea inițierea moțiunilor de cenzură doar prin voința liberalilor, având insuficiente semnături doar din partea parlamentarilor PNL.
Acest fapt a impus ca, de cele mai multe ori, să fie necesară colaborarea și negocierea termenilor acțiunilor de Opoziție cu alte partide parlamentare.
Nu puține au fost situațiile în care majoritatea controlată de PSD a încălcat, repetat, atât prevederile regulamentului care guvernează activitatea parlamentară, dar și cutumele, refuzând drepturi consacrate ale Opoziției. Partidul Național Liberal, sub conducerea lui Ludovic Orban, a utilizat atât pârghiile interne, cât și instrumente pe care le-a identificat în plan extern, la nivelul organismelor europene sau a organizațiilor internaționale care veghează asupra standardelor democratice și ale statului de drept.
Activitatea consistentă, sistematică și perseverentă, prin care Partidul Național Liberal s-a opus abuzurilor guvernării PSD, folosind toate instrumentele legale avute la dispoziție și obținând blocarea sau întârzierea pe cât posibil a demersurilor toxice împotriva statului de drept și împotriva democrației au afirmat PNL ca principal partid de Opoziție și singura forță politică care se putea contrapune cu șanse Partidului Social Democrat.
Acest fapt a impus ca, de cele mai multe ori, să fie necesară colaborarea și negocierea termenilor acțiunilor de Opoziție cu alte partide parlamentare.
Nu puține au fost situațiile în care majoritatea controlată de PSD a încălcat, repetat, atât prevederile regulamentului care guvernează activitatea parlamentară, dar și cutumele, refuzând drepturi consacrate ale Opoziției. Partidul Național Liberal, sub conducerea lui Ludovic Orban, a utilizat atât pârghiile interne, cât și instrumente pe care le-a identificat în plan extern, la nivelul organismelor europene sau a organizațiilor internaționale care veghează asupra standardelor democratice și ale statului de drept.
Activitatea consistentă, sistematică și perseverentă, prin care Partidul Național Liberal s-a opus abuzurilor guvernării PSD, folosind toate instrumentele legale avute la dispoziție și obținând blocarea sau întârzierea pe cât posibil a demersurilor toxice împotriva statului de drept și împotriva democrației au afirmat PNL ca principal partid de Opoziție și singura forță politică care se putea contrapune cu șanse Partidului Social Democrat.
PNL – KLAUS IOHANNIS
Mandatul lui Orban, singurul parteneriat de succes
Un factor determinant în consolidarea performanței Partidului Național Liberal l-a reprezentat reafirmarea de către Ludovic Orban a parteneriatului PNL cu Președintele României, Klaus Iohannis. De la acel moment, experiența și maturitatea politică au făcut ca această colaborare să devină una de succes, atât în beneficiul Partidului Național Liberal, al președintelui Klaus Iohannis, dar în primul rând în beneficiul românilor.
Revitalizarea Partidului Național Liberal a fost rodul unui efort susținut, laborios, coordonat cu tenacitate de Ludovic Orban, care a impus o cadență de lucru și a insuflat echipei atitudinea potrivită care să ducă partidul la victorie.
SECRETUL SUCCESULUI
Campania bazată pe interacţiunea directă cu alegătorii
Alegerile europarlamentare din 2019 au fost momentul în care Partidul Național Liberal a repurtat prima victorie în fața PSD și, tot atunci, a fost obținut și succesul referendumului pe tema justiției, pentru care PNL a fost principalul partid politic care s-a implicat în campanie.
Europarlamentarele au fost precedate de o serie de întâlniri de lucru cu filialele PNL pentru mobilizarea și organizarea tuturor eșaloanelor pentru campania electorală, coordonate chiar de Ludovic Orban. Elementul-cheie a fost acela ca fiecare militant al partidului să desfășoare o campanie directă, prin interacțiune personală cu alegătorii, fie door-to-door, fie prin întâlniri cetățenești. Restabilirea unei relații cât mai apropiate cu alegătorii a avut în vedere nu doar scrutinul de la finalul campaniei electorale, ci în mod fundamental ancorarea agendei cât mai multor lideri locali la preocupările și problemele cotidiene de la nivelul comunității.
În constituirea listei de candidați pentru Parlamentul European, Ludovic Orban și-a arătat iscusința în a alege persoanele potrivite, cu notorietate, care să aibă experiența și recunoașterea necesare la nivel european, dar și virulența în susținerea cauzei anti-PSD, devenită dominantă în societatea românească și de notorietate la nivel european.
În urma alegerilor europarlamentare, PNL a obținut una dintre cele mai numeroase delegații de membri ai Parlamentului European din cadrul Partidului Popular European, care este cea mai influentă familie politică de la nivelul Uniunii Europene.
Ca urmare a acestui rezultat, precum și a negocierilor purtate, reprezentanții PNL au obținut poziții importante la nivel european prin care să poată influența mai bine deciziile în interesul României. Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, a devenit vicepreședinte al PPE și al grupului popularilor europeni din Parlamentul European, în vreme ce alți europarlamentari ai PNL conduc comisii dintre cele mai importante, ca președinte, cum e cazul Comisiei de industrie, cercetare și energie, sau ca vicepreședinți ai Comisiei de agricultură sau ai Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.
Totodată, cu sprijinul Partidului Național Liberal, a fost susținută cu succes pentru poziția de comisar european din partea României Adina Vălean, având ca responsabilitate domeniul Transporturilor, după ce s-a numărat printre europarlamentarii cu experiență susținuți de PNL pentru un nou mandat. Acest lucru a făcut ca Partidul Național Liberal să încline balanța la nivelul Comisiei Europene în favoarea PPE, care a obținut 10 reprezentanți, spre deosebire de cei 9 membri din partea socialiștilor europeni.
Cu sprijinul Partidului Național Liberal și al partenerilor de la nivel european, s-a reușit susținerea cu succes a primului român la conducerea unei instituții europene, în persoana Laurei Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European. Acest obiectiv a fost atins în ciuda sabotajului europarlamentarilor PSD și a unei competiții acerbe din partea unui candidat francez și a unui candidat german.
LUPTA PENTRU NORMALITATE
Victorie istorică împotriva PSD
Alegerile prezidențiale au reprezentat, de asemenea, o premieră pentru Partidul Național Liberal, întrucât candidatul partidului, Klaus Iohannis, a înregistrat atât în primul tur de scrutin, cât și în al doilea tur de scrutin, cel mai bun rezultat pe care l-a avut vreodată un candidat de dreapta în România împotriva PSD.
Președintele PNL a coordonat campania electorală, în calitate de șef de campanie al președintelui Iohannis, implicându-se personal în organizarea și desfășurarea tuturor evenimentelor electorale.
DEMITEREA GUVERNULUI PSD
Lovitură tactică în Parlament, cu 1 an înainte de alegeri
Succesul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului PSD a fost rodul negocierilor politice conduse de Ludovic Orban, fără a avea calitatea de parlamentar, cu senatori și deputați din 7 grupuri și formațiuni politice diferite, într-un demers anevoios de a aduce toți potențialii parteneri la același numitor comun.
Reușita moțiunii de cenzură s-a suprapus campaniei pentru alegerile prezidențiale și a reprezentat o premieră pentru România, fiind pentru prima dată când un Guvern PSD este demis în Parlament printr-un demers al partidelor de Opoziție. După înlăturarea Guvernului Dăncilă, Partidul Național Liberal a fost singurul partid care și-a asumat răspunderea guvernării.
DE LA ANTICIPATE LA PANDEMIE
Singurul partid care și-a asumat responsabilitatea guvernării
Primul guvern monocolor PNL învestit în funcție în ultimii 30 de ani a fost cabinetul condus de premierul Ludovic Orban. Principalul obiectiv al PNL la momentul preluării guvernării a fost acela de a determina organizarea de alegeri anticipate, care reprezentau singura soluție pentru a obține o relegitimare a Parlamentului, în mod fidel cu opțiunile politice din societate.
Prin acest demers, și ținând cont de favorabilitatea de care se bucura Partidului Național Liberal, s-ar fi putut genera o majoritate parlamentară stabilă și un act de guvernare predictibil, coerent și eficient pentru cel puțin 4 ani.
Planul alegerilor anticipate a fost zădărnicit de izbucnirea pandemiei, un eveniment imposibil de prevăzut și cu un impact greu de evaluat, ceea ce a reclamat ca guvernarea să-și concentreze toată atenția și toate forțele pentru a diminua și pentru a controla pe cât posibil răspândirea bolii, imperativul social fiind acela de a proteja viața și sănătatea românilor.
GUVERNARE CONTRACRONOMETRU
Premierul Orban a arătat care trebuie sa fie cadenţa de lucru a unei guvernări
Guvernarea în perioada pandemiei a fost necesară odată cu reînvestirea în funcție a Executivului condus de Ludovic Orban. Situația a impus măsuri urgente pentru a preveni valul COVID-19 puternic răspândit în țările europene cu diasporă românească semnificativă. Autoritățile se aflau într-o situație extrem de dificilă, determinată de lipsa de resurse medicale (echipamente, aparatură și medicamente), respectiv stocuri aproape zero, de lipsă de personal la nivelul direcțiilor de sănătate publică, de insuficient personal specializat la nivelul spitalelor.
Acest context a necesitat măsuri luate de către Guvern într-un ritm alert, acționând simultan pe multiple planuri, pentru a preveni intrarea sistemului sanitar românesc în colaps și pentru a evita un dezastru umanitar similar celui care avea loc, la acel moment, în alte state vest-europene.Eforturile guvernului Orban s-au bucurat de concursul și suportul președintelui Klaus Iohannis.
În pofida imperativului social de necontestat, Guvernul Orban s-a confruntat cu repetate piedici și acțiuni de sabotare a măsurilor guvernamentale din partea partidelor politice de Opoziție, ori a instituțiilor populate și conduse de reprezentanți ai acestora, cum a fost cazul Partidului Social Democrat.
Concomitent cu acțiunile necesare pentru a ține sub control pandemia, Guvernul Orban a lansat numeroase programe și măsuri de sprijin pentru sectorul economic, cu scopul de a reduce pe cât posibil impactul financiar al crizei asupra sectorului privat.
În același timp, au fost relansate marile investiții publice în proiecte de infrastructură, cu scopul de a genera un efect de antrenare în economie, de a pune bazele dezvoltării României pentru creșterea nivelului de trai și a standardului de viață.
Guvernul Orban s-a remarcat prin cel mai dens act de guvernare, printr-un ritm accelerat de luare a deciziilor, de îmbunătățire a mecanismelor în sprijinul sectorului privat, având o permanentă deschidere către dialog și consultare cu partenerii sociali, cu structurile asociative și cu mediul de afaceri.
Agenda prim-ministrului Ludovic Orban a fost pe întreaga perioadă a mandatului deschisă tuturor părților interesate de deciziile și procesele guvernamentale, respectiv de impactul acestora în societate, pentru a oferi observații și propuneri în desfășurarea actului de guvernare.
Premierul Ludovic Orban a reușit, într-un interval scurt de timp, să reabiliteze imaginea României și să relanseze discuțiile cu principalii parteneri europeni și internaționali, după ce guvernele PSD obținuseră izolarea și decredibilizarea țării noastre.
În plan european, un succes excepțional pentru România a fost câștigarea competiției pentru găzduirea Centrul Cyber al UE - prima agenție UE de pe teritoriul național - care a reprezentat încununarea unui efort diplomatic concertat.
Merită menționat faptul că precedenta ocazie de acest fel, care a privit în 2017 găzduirea Agenției Europene a Medicamentului, a reprezentat un eșec lamentabil al guvernului PSD condus de Mihai Tudose.
Totodată, având obiectivul de a promova români în funcții importante de decizie la nivel european, Guvernul Orban a obținut în premieră promovarea la conducerea unei agenții europene a unui român, în persoana diplomatului Cosmin Boiangiu, director executiv al Autorității Europene pentru Muncă.
O atenție specială a fost acordată de Ludovic Orban situației din Republica Moldova, încă din perioada în care Partidul Național Liberal se afla în Opoziție în România. Președintele PNL s-a implicat activ în sprijinirea forțelor democratice de peste Prut pentru ancorarea Republicii Moldova într-un parcurs pro-european. De altfel, PNL în mandatul lui Ludovic Orban a fost printre singurele partide românești care s-au angajat să susțină în mod consistent Partidul Acțiune și Solidaritate, prin apartenența sa la Partidul Popular European, folosind atât relațiile pe care le-a dezvoltat în plan european, cât și resurse naționale pe care le-a avut la dispoziție la momentul asumării răspunderii guvernării.
Acest fapt a contribuit la alegerea Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova în 2020, precum și la câștigarea categorică a alegerilor parlamentare de către PAS în 2021. Alături de președintele Iohannis și cu sprijinul europarlamentarilor PNL, Guvernul Orban a negociat în favoarea României alocarea celei mai importante sume de care a beneficiat vreodată țara noastră din fonduri europene (80 de miliarde de euro) care vor putea folosi în următorii ani pentru investiții și reforme.
Guvernul Orban a consolidat și extins Parteneriatul Strategic cu SUA, inclusiv în domeniul apărării, energetic și de comunicații. În acest sens au fost semnate la Washington două acorduri esențiale: o foaie de parcurs bilaterală la nivelul apărării pentru perioada 2020-2030, precum și un acord de cooperare interguvernamentală pentru recondiționarea unui reactor nuclear și construcția a două reactoare noi la instalația nucleară Cernavodă.
Guvernul condus de Ludovic Orban reprezintă un etalon în privința cadenței guvernării, a vitezei de lucru, a monitorizării implementării deciziilor guvernamentale, a previzionării momentelor critice și luării măsurilor necesare pentru a diminua impactul negativ asupra societății.
Totodată, în pofida perioadei dominată de criza sanitară globală, premierul Ludovic Orban a avut o agendă de politică externă și europeană consistentă, menținând un contact direct cu partenerii strategici și efectuând numeroase deplasări externe pentru promovarea intereselor țării noastre.
ALEGERILE DIN 2020 ÎN CEL MAI DIFICIL MOMENT
Rezultatul PNL la alegerile parlamentare, afectat de măsurile care au fost impuse guvernului
Organizarea alegerilor locale și parlamentare parlamentare în cursul anului 2020 a reprezentat o prioritate pentru obținerea stabilității politice necesare gestionării și depășirii cu bine a pandemiei. Situația sanitară a impus amânarea alegerilor locale pentru finalul lunii septembrie, având în vedere situația imprevizibilă din primul val al pandemiei. Partidul Național Liberal a câștigat alegerile locale, obținând cel mai mare număr de voturi și cel mai mare număr de aleși locali, ceea ce a reprezentat o nouă înfrângere a PSD. Începând cu luna octombrie, România a fost lovită de al 2-lea val al pandemiei, fapt care a reclamat adoptarea de către Guvern a unui nou set de măsuri dure de restricții, menite să prevină intrarea într-un blocaj a sistemului de sănătate, aflat la limita funcționării.
Starea de spirit a societății românești, confruntată cu noi limitări pe fondul oboselii acumulate de la izbucnirea pandemiei, și-a spus cuvântul inclusiv asupra rezultatului din alegerile parlamentare, organizate la începutul lunii decembrie. Chiar dacă Partidul Național Liberal nu a reușit câștigarea alegerilor parlamentare, în contextul unui nou vârf al pandemiei în România, rezultatul obținut le-a depășit cu mult pe cele înregistrate de PNL în istoria post-decembristă. Acest lucru a permis negocierea unei majorități parlamentare în jurul Partidului Național Liberal, pentru formarea unui nou guvern.
NOUL GUVERN CONDUS DE PNL
Singurul partid de dreapta care reușește păstrarea guvernării după alegerile parlamentare
Negocierea majorității parlamentare pentru învestirea noului Guvern a fost precedată de demisia lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru. Acest gest a fost necesar atât pentru a răspunde în mod simbolic votului exprimat în 6 decembrie, cât și pentru a facilita negocierea cu celelalte formațiuni parlamentare pentru formarea noului Guvern și pentru constituirea majorității parlamentare. Ludovic Orban, având răspunderea conducerii negocierilor, a luat decizia de a rămâne în funcția de președinte al Partidului Național Liberal, fapt agreat prin votul Biroului Politic Național al PNL concomitent cu validarea mandatului de negociere. În virtutea parteneriatului cu Președintele României, Ludovic Orban a desfășurat negocierile ținând cont de necesitatea unei consultări permanente cu Klaus Iohannis, dar și de imperativul de a avea în funcție, înainte de finalul anului 2020, un guvern cu puteri depline.
Din primul moment, negocierile au fost blocate de refuzul partenerilor de discuții de a accepta solicitarea îndreptățită a Partidului Național Liberal de a avea responsabilitatea conducerii Guvernului, prin susținerea lui Florin Cîțu ca prim-ministru, precum și pe aceea de a conduce Camera Deputaților, prin susținerea lui Ludovic Orban. Urmare a acestui moment de blocaj întins pe 5 zile, Biroul Politic Național al PNL a decis în unanimitate „flexibilizarea” mandatului de negociere, în sensul prezentării în negocieri și a unei a doua variante, respectiv aceea de a-l susține pe Ludovic Orban în calitate de prim-ministru, iar pe Florin Cîțu în calitate de președinte al Senatului. Rezultatul a fost acela că reprezentanții USR-PLUS și ai UDMR au acceptat prima variantă a mandatului de negociere al PNL, în forma prezentată încă din debutul discuțiilor.
În urma acestui prim acord al noii coaliții, Partidul Național Liberal obținuse două dintre cele mai importante trei poziții de responsabilitate din statul român aflate în negociere. Gândirea tactică a fost aceea ca, pe de o parte, PNL să asigure conducerea efectivă a Guvernului, iar pe de altă parte, să dețină poziția-cheie pentru a urmări menținerea unei majorității parlamentare stabile și după momentul învestirii în funcție a noului Guvern.
Abia în a doua etapă a negocierilor a fost deschis subiectul componenței noului Guvern, respectiv a portofoliilor pentru care fiecare formațiune din coaliție urma să asume responsabilități. Este motivul pentru care, contrar anumitor speculații, nu a putut fi realizată în negocieri o condiționare între pozițiile de prim-ministru și președinte al Camerei Deputaților, obținute în prima etapă a negocierilor, și portofoliile ministeriale, discutate în cea de-a doua etapă a negocierilor.
În ciuda unui episod care nu a făcut cinste Partidului Național Liberal, respectiv părăsirea negocierilor de către o parte a delegației PNL și tentativa de a bloca finalizarea acestora, Ludovic Orban, însoțit de Florin Cîțu, a dus la bun sfârșit negocierea noului Guvern, obținând pentru Partidul Național Liberal jumătate din numărul total al ministerelor noului guvern (Afaceri Externe, Apărare, Educație, Muncă, Energie, Agricultură, Afaceri Interne, Cultură și Finanțe). Rezultatul negocierilor a fost validat prin votul covârșitor al membrilor Biroului Politic Național al PNL în data de 23 decembrie 2020.
COEZIUNEA COALIŢIEI
Menținerea coeziunii coaliției a fost pentru Ludovic Orban principalul obiectiv încă de la momentul învestirii Guvernului și constituirii majorității parlamentare, președintele PNL reprezentând un factor de stabilitate.
Acesta a acționat sistematic pentru aplanarea conflictelor iscate între liderii formațiunilor politice din coaliție și pentru identificarea numitorului comun necesar pentru adoptării deciziilor prin comun acord.
Ludovic Orban a acționat ca un desăvârșit mediator, reușind cu iscusință depășirea unor momente de criză la nivelul coaliției și promovând, totodată, interesele politice ale Partidului Național Liberal.
Inclusiv în cazul sciziunii produse la nivelul coaliției PNL - USR-PLUS - UDMR, cauzată de deciziile unilaterale și nenecesare ale premierului, Ludovic Orban a fost cel care a îndemnat părțile să nu „rupă punțile” și să nu ajungă în situația de a nu mai putea reveni la aceeași masă de discuții.
Consecvent cu pozițiile sale politice anterioare, Ludovic Orban a respins în mod categoric orice formulă de colaborare cu PSD, fie ea directă sau indirectă, militând pentru refacerea coaliției de guvernare în formula PNL - USR-PLUS - UDMR. Această poziționare tactică a Partidului Național Liberal are rațiunea de a oferi contextul favorabil pentru afirmarea partidului la guvernare și de a evita pericolul iminent pentru PNL de a se prăbuși în irelevanță politică și electorală odată cu alegerile concomitente din 2024.