Criza sanitară globală provocată de pandemia Covid-19 și efectele economice și sociale determinate de aceasta au arătat vulnerabilitățile României în fața unor șocuri externe, generate de modelul de administrație și dezvoltare economică și socială promovat de guvernările anterioare în ceea ce privește capacitatea instituțiilor publice și a economiei românești de a face față unor astfel de crize.

Doar prin intervenția promptă și susținută a Guvernului și prin conformarea voluntară a românilor la măsurile adoptate de autorități, răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus a fost limitată și controlată eficient, astfel încât viața și sănătatea unui număr mare de români au fost salvate în fața acestui pericol.

În același timp, măsurile de sprijin adoptate imediat de Guvern pentru angajații și companiile afectate de criză au salvat economia românească de la colaps prin asigurarea resurselor financiare necesare companiilor pentru continuarea activităților economice și pentru plata angajaților a căror activitate a fost întreruptă temporar.

De asemenea, în pofida dificultăților economice și sanitare determinate de creșterea cheltuielilor bugetare pentru limitarea efectelor pandemiei COVID-19, investițiile publice au contrabalansat în această perioadă reducerile de activitate din anumite sectoare economice și au permis continuarea creșterii economice în primul trimestru al anului la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

Modelul de dezvoltare a României, bazat preponderent pe stimularea consumului și implicit pe creșteri conjuncturale, și-a atins limitele, devenind chiar un impediment pentru o creștere durabilă și robustă. Totodată, acumularea unor deficite bugetare nesustenabile, la care se adaugă deficitele comerciale și de cont curent în creștere, marchează în mod clar necesitatea schimbării actualului model economic. Într-un context global și regional tot mai competitiv, România trebuie să privească mai departe de creșterile conjuncturale înregistrate în ultimii ani și să se orienteze spre un model al schimbărilor structurale care să asigure o creștere durabilă.

Schimbarea modelului de dezvoltare economică și socială trebuie axată pe stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității companiilor românești, pe investiții în domenii cheie ale infrastructurii publice, pe transformarea digitală a economiei și a administrației publice și pregătirea economiei pentru tranziția către o economie durabilă.

Obiective specifice de sprijin economic pe termen scurt

Obiectivul noului model de dezvoltare propus de Guvern este asigurarea convergenței cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025.

Prioritatea pe termen scurt a Guvernului rămâne asigurarea capitalului de lucru necesar pentru întreprinderile afectate de COVID-19 ca urmare a închiderii temporare a activităților, reducerii cererii de consum și întreruperilor din lanțul de aprovizionare, prin programe de acces la finanțare pentru capital de lucru și investiții cu garanții de stat, granturi și scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și pentru reluarea sau reconversia activităților economice. 

De asemenea, în domeniul muncii și protecției sociale vor continua măsurile adoptate pentru protejarea locurilor de muncă, prin plata șomajului tehnic pentru personalul din domeniile a căror activitate a fost întreruptă temporar ca urmare a restricțiilor impuse de autorități. Sunt în aplicare măsurile pentru susținerea angajărilor, prin măsuri active de sprijin pentru companii și salariați, stimularea angajaților din rândul tinerilor și a persoanelor vunerabile precum și a românilor care au revenit din străinătate. 

Prin schemele de granturi și de ajutor de stat, vor fi încurajate inițiativele antreprenoriale în domeniul economic și vor fi stimulate sectoarele economice cu valoare adăugată mare, cu potențial de export, care valorifică rezultatele inovării și cercetării prin dezvoltarea de produse și soluții tehnologice cu drept de proprietate intelectuală și industriile care asigură cererea internă de consum din producția locală, contribuind la siguranța energetică, alimentară și sanitară a României. 

Obiective specifice de sprijin economic pe termen lung

În domeniul investițiilor publice în infrastructura fizică a României, prioritatea pe termen scurt este creșterea ritmului de finalizare a lucrărilor aflate în execuție și pregătirea proiectelor majore de infrastructură pe termen mediu și lung din domeniile transporturilor, energiei, comunicațiilor, agriculturii, sănătății, sportului și educației. 

Pe termen mediu și lung, obiectivul Guvernului este demararea și realizarea unui program amplu de investiții publice cu o alocare bugetară din fonduri europene și naționale, rambursabile și nerambursabile, de aproximiativ 100 de miliarde euro în perioada 2020-2030. 

În domeniul infrastructurii de transport, una dintre prioritățile Guvernului o reprezintă finalizarea lucrărilor de infrastructură care înregistrează mari întârzieri, din cauza deficiențelor anterioare de pregătire a proiectelor. Acestea însumează 407,3 km de autostrăzi și drumuri expres, cu o finanțare necesară de 4,3 miliarde de euro. 

Pe termen mediu și lung, Guvernul își propune să asigure conectarea cu autrostrazi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-european, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 km de autrostrazi și drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro. La acestea se adaugă investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde de euro, și investiții în domeniul naval și aerian care însumează peste 6 miliarde de euro. 

După foarte mulți ani de întârziere, în care guvernările anterioare ar fi trebuie să demareze construirea a 8 spitale regionale la nivel national și a unui spital metropolitan în Municipiul București, Guvernul actual a reușit, într-un timp foarte scurt, să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Prioritatea Guvernului pentru infrastructura națională de sănătate este finalizarea pe termen mediu și lung a acestor obiective de investiții, alături de construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021-2027. 

Avem o oportunitate unică de a dezvolta România. Pentru a o valorifica la potențial maxim, este nevoie să punem în aplicare planul în baza căruia Uniunea Europeană ne-a alocat finanțări la un nivel fără precedent. Parteneriatul dintre Guvernul PNL și Președintele Klaus Iohannis reprezintă garanția că România va reuși să beneficieze de șansa uriașă oferită de Europa. Planul Național de Redresare și Reziliență va produce un salt în nivelul de trai al fiecărui român prin investiții masive în infrastructură, în dezvoltarea afacerilor și în crearea de locuri de muncă bine plătite.

Continuăm împreună să dezvoltăm România și după 6 decembrie!


Distribuie: